Worthy to say

[Bell Evans]

• Tanara inchise ochii pret de cateva clipe, incercand sa-si adune gandurile; clipi insa in urmatoarea secunda, si un zambet ii inunda chipul. Trecuse peste lucruri si mai rele - era constienta ca avea sa treaca si peste asta.
  
  "-Sunt ok..mai bine acum, ca m-am intors; mi-a fost dor de locurile astea" raspunse ea, aruncand o privire spre scaunul unde statea India. Fusese cam tacuta in ultimele minute, asa ca se indrepta spre ea, afisand acelasi zambet plin de blandete. "Tu ce ai mai facut?" intreba Bells, cu o voce mica; nu o cunostea de prea mult, dar parea o persoana foarte draguta.
  
  Se cufunda insa din nou in propriile ganduri, rasfoind din cand in cand paginile ingalbenite de trecerea timpului; isi aminti sutele de zile petrecute intre acele rafturi si surase usor. Nu stia cum reusise sa se indeparteze de castel timp de doua saptamani. E adevarat, petrecuse un timp minunat alaturi de familie; dar totusi, casa ei era acolo.