divine idylle

[Kurt F. Malfoy]

• Ii atinse incet umarul,spunandu-i pe un ton cald. In seara aceasta vei dormi aici. Vreau sa te obisnuiesti cu aceasta casa. In curand,poate,vei deveni stapana ei. Cuvintele erau mai mult decat sugestive iar tonul pe care fusesera rostite nu faceau decat sa amplifice intelesul initial. Nu isi dorea nimic altceva decat sa o aibe cat mai aprope. Se ridica de pe fotoliu,apropiindu-se de portrete,oftand adanc.Acestea erau defapt asezate ca intr-un arbore genealogic. Isi intinse mana,atingand cu varful degetului un loc fix,paralel cu locul in care se afla chipul sau. Chiar aici. Aici te vei afla. Iar pe viitor,daca vom fi indeajuns de norocosi,in jos,sub noi,se va afla chipul copilului nostru. Un lucru ciudat era acela ca toti barbatii Wildrig pareau sa aiba aceeasi fizionomie.Oare daca ar fi avut o fiica,aceasta ar fi semanat cu el sau cu Natalie? Gandul acesta ii aminti de viziunea pe care o avusese in clipa in care o vazu pentru prima oara pe frumoasa lui roscata : o fetita in hainute verzi,cu o privire intunecata si un zambet larg,misterios si rautacios.