Lost behind faking smiles

[Bell Evans]

• Tanara zambi, amintindu-su de ultima oara cand venise in acel loc; incerca sa isi aduca aminte care din nenumaratele portrete incepuse o conversatie nu tocmai normala cu ea. Vazu in cele din urma rama argintie, in coltul din dreapta si ofta. Era goala acum; dar stia ca proprietarul avea sa se intoarca cat de curand.
  
  Se ridica in urmatoarele clipe si isi scoase bagheta din buzunarul robei; apropiindu-se incet, bajbaind prin valul de intuneric, ajunse in fata unui portret ce infatisa imaginea unei vrajitoare din secolul XVI.
  
  "-Iar ati venit aici?" mormai vocea joasa, lipsita de inflexiuni.
  
  Aproape o bufni rasul, dar reusi sa se abtina; rama se lovi in urmatoarele clipe cu un zgomot mic de peretele cenusiu iar fosta cercetasa se intoarse spre Tamara; afisa un zambet linistit, iar cand vorbi glasul ii era plin de blandete.
  
  "-Ce zici de o plimbare?" intreba Bells, asteptand.
  
  Usa se deschise insa, iar silueta lui Ginny se contura la lumina plapanda a baghetelor.