Cheese is the Devil's Plaything

[Bell Evans]

• O imbratisa pe Odette si lasa un zambet sa-i infloreasca pe chip. Asteptase momentul asta de cateva saptamani; in sfarsit avea sa-si intalneasca Zeul. Putin spus, probabil; il venera pe House, din toate punctele de vedere.
  
  "-New Jersey, sosim acum!" chicoti Bells, luand-o de mana pe viperina si disparand intr-un vartej de culori.
  
  Aparura in urmatoarele clipe pe un trotuar aglomerat, in fata unei cladiri impunatoare; Bell se intoarse si isi lasa privirile sa zboare. Spitalul parea urias, lucru ce o facu sa se agite si mai mult. Pentru prima data nu se gandise la diferentele majore dintre Medicina Incuiata si Vindecarea Vrajitorilor; voia doar sa-si petreaca ultima saptamana de vacanta acolo, in mijlocul Incuiatilor. Avea sa profite din plin de ea. Se intoarse spre Odette si observa bagajele.
  
  "-Cred ca ar trebui sa trimitem astea la hotel" murmura ea, scotand un mic telefon pe care il cumparase cu cateva saptamani in urma, cand fusese ultima oara in Londra. Suna in urmatoarele clipe la receptia hotelului in care urmau sa stea si stabili ca o masina sa vina sa le ia valizele. Nu dura mult si se rezolva si asta. Acum incepea aventura. "Intram?" intreba ea, fierband de emotii. Odette dadu din cap in semn de da si se indrepta spre usa principala. Bell mergea agitata in spatele ei, aruncand priviri pline de admiratie in jur.
  
  Ajunsera curand in holul principal si se indreptara spre una din infirmiere; aceasta le ghida spre punctul de receptie aflat chiar in capatul holului, unde cele doua dadura toate informatiile pe care femeia le ceru. Le dadu in cele din urma doua cartonase plasticate cu numele lor si scopul pentru care se aflau acolo - eleve de la un spital din Londra care castigasera o bursa la PPTH - o poveste inventata, bineinteles. Dar Incuiatii o crezura, deci nu erau probleme. Aflara ca vor fi in echipa doctorului House si aproape sarira in sus de incatare. Avea sa fie o saptamana pe cinste.
  
  "-Uitati, acum vine" anunta femeia cand cele doua se intoarsera dintr-un vestiar in care se schimbasera intr-o uniforma a spitalului. Brbatul se apropia incet de ele, cu o privire goala. Inca nu-i venea sa creada.