Smells Like Teen Spirit

[Bell Evans]

• Vraja cercetasei nu facu decat sa-l enerveze, iar curand creatura se afla la doar cativa metri de ele, agitandu-si clestii. Bell isi simti chipul albindu-se si mai tare si palmele transpirate; cauta disperata bagheta pe jos, pentru ca o scapase si se ridica in urmatoarele clipe. Spera sa scape cu viata si de data asta.
  
  "-Confundo!" sopti ea, cu mana inclestata pe lemnul rece al baghetei. Paianjenul se opri in fata lor, derutat. Poate acum era momentul sa o ia toate trei la fuga. Intrebarea era in ce directie - dupa ea, s-ar fi intors inapoi la castel. Dar pe de alta parte, nu voia sa mai rateze o alta aventura. Dusese dorul adrenalinei si fricii care o cuprindea de fiecare data cand se afla intr-o asemenea situatie. Toate simturile pareau sa devina mult mai fine, iar intreaga fiinta se concentra pe ideea de a supravietui. Clar - nu se intorcea in dormitorul sau monoton.
  
  "-Cred ca ar trebui sa plecam de aici" remarca Bell, privind silueta paroasa a paianjenului.