october and...june

[Veronique A. Dupont]

• Isi indeparta suvitele de par cazute de pe fata si isi dadu capul intr-o parte pentru a putea privi mai bine trofeul. Se aseza pe jos avand grija sa-si aranjeze hainele si apoi se uita in sus catre barbat.
  'Nu e vorba ca nu i-am iubit, dar tatal meu spunea mereu ca sangele apa nu se face. Ei sunt trecutul neamului meu. Ei au fost ultimii. Eu nu pot duce numele mai departe, iar sora mea a luat numele mamei. Totul s-a sfarsit cu ei. Poate ca n-am tinunt la niciunul dintre ei, dar tot ceea ce era scris sa se intampla cu familia asta s-a sters o data cu moartea lor. Am incredere in mine ca macar sangele il voi pastra pur si intact, dar nu sunt atat de sigura in legatura cu Helena' spuse ea fiind extrem de convinsa de cuvintele sale.
  Respira incet dupa ce termina micul discurs si se gandi la sora sa. Era singura ruda pe care o iubise vreodata si probabil singura lumina din viata sa, dar ei nu-i pasa atat de mult de sange si de toate acele traditii care fusesera transmise din generatie in generatie in familia sa. Ii era frica ca ar fi putut dezonora familia, dar n-avea ce sa faca. Trebuia s-o accepte asa cum era si s-o sutina in orice decizie ar fi luat. O iubea cu adevarat.