Secretul va dainui

[Mina Fabienne Potter]

Soimita se uita in ochii lui Darkason si o lacrima incepu sa ii curga pe obraz. Il stranse de mana si dadu afirmativ din cap:

-Haide sa o facem.
Soptira amandoi fraja si dupa aceea potiunea pe care o bausera pentru a deveni invizibili disparu. Devoratorul isi intoarse capul in momentul in care ei aparura si isi indrepta bagheta inspre ei. Insa Mina isi ridica mainile pe post de "vrem sa ne predam" si pe fata Devoratorului aparu un zambet malefic. Dupa un moment de liniste acesta izbucni intr-un ras isteric facandu-le semn celor doi sa se apropie. Mina nu-i dadu drumul maini lui Darkason, strangandu-l si mai tare ca inainte si rezistand parca tentatiei de a nu scoate bagheta si de a nu-l imobiliza pe Devorator la pamant. In momentul in care fura aproape de acesta Devoratorul o trese pe Mina de brat aruncand-o in sora ei, acestea prabusindu-se la pamant, neputand face nimic.

-Dragele mele, imi pare bine sa va vad impreuna, rase el.
Mina se ridica in picioare si ii spuse:
-Esti constient de faptul ca el nu va pleca de aici fara noi, nu? sau mai bine zis, esti constient de faptul ca NU va pleca de aici?
Devoratorul clipi si in ochi i se citea ura. Mina privi inspre Darkason dupa care isi muta rapid privirea inspre Devorator. Acesta tinea bagheta indreptata spre ei si cu un ranjet pe fata exclama:
-Scumpa mea Mina, tu realizezi ca daca nu veti veni cu mine veti muri, nu?