Si asa a inceput totul.

[Emily Pierce]

Era aproape sigura ca isi stersese lacrimile atunci cand ii auzise vocea,dar probabil expresia o tradase; poate si obrajii rosii. Incerca sa zambeasca,dar in acea situatie numai de zambet nu-i ardea."Gabriel..." repetase in gand,in timp ce il asociase intr-un fel cu magia. Cine stie,posibil sa o poata ajuta.A urmarit cu privirea veverita jucausa care sarise pe umarul ei,dar nu schitase nicio expresie. Desi de obicei radia de fericire mereu si ii placeau animalutele de tot felul,atunci chiar nu avea starea potrivita. Probabil si baiatul din fata ei observase asta,incercand sa o ascunda.
- Nicio problema. Eu sunt Emily,incantata.