let it snow with screams

[Victor A. Olivier]

• Deschise ochii, simtind cum fata se retrase. Isi musca inconstient buza de jos, rezemandu-se de spatarul scaunului. Nu isi amintea sa mai fi sarutat pana atunci pe cineva, si era ciudat ca tocmai cea de la care nu se asteptase sa faca asta. Astrid paruse mai timida decat era de fapt, si asta il uimea, pentru ca nu s-ar fi asteptat de la ea sa faca acest pas. Era o mica pasare prinsa intr-un vartej ametitor al vietii, si incerca acum sa se elibereze.
  "Esti...", incepu el, adunandu-si tot curajul de care dispunea pentru a continua. "...atat de scumpa", continua, si probabil ca s-ar fi inrosit , insa nu-si amintea sa se fi inrosit vreodata in viata lui, indiferent de circumstante.