let it snow with screams

[Astrid Eir Osmund]

• Zambi fara a se mai putea controla si se imbratisa singura. Ii era oarecum frica pentru ca nu stia ce ar fi trebuit sa faca in continuare. Nu putea sa se comporte de parca nu s-ar fi intamplat nimic, dar nici nu vroia sa discute prea mult despre momentul lor ce trecuse foarte rapid. Nici ei nu-i venea sa creada ca-l sarutase pe Victor. De abia daca-l cunostea si nici n-avusesera timp sa vorbeasca. In mod normal, viperinei ii era frica si sa-i priveasca pe baietii pe care deja ii cunostea. Nu se gandise niciodata ca va saruta un necunoscut.
  
  'Pasarile migratoare zboara in grupuri pentru a-si conserva energia' spuse ea inca uitandu-se la podea. Nci nu stia daca baiatul o auzise sau daca macar intelesese ceva din ce spusese.
  Se saturase sa lupte mereu de una singura impotriva tuturor si niciodata sa nu fie apreciata. Era mai mult decat satula de toti cei ce se dadeau drept prietenii sai, iar apoi o lasau in urma. Nimeni nu statea cu ea pana la final, iar cand lucrurile se complicau toti o abandonau.