Smile

[Veronique A. Dupont]

• Se departa putin de Lexie pentru ca stia ca Asher avea s-o urmeze. Nu vroia sa-si inspaimante prietena si inca se temea ca vampirul ar fi putut ataca. Nu-l cunostea destul de bine incat sa ateste ca este inofensiv.
  'Austrverg tívar hitta ásjá' sopti fata la randul sau in vechea limba a vikingilor ceea ce ar fi trebuit sa insemne Zeii iti vor veni in ajutor'.
  Observa cum barbatul isi pleca privirea, dar niciunul dintre muschii fetei nu i se schimbasera. Stia sa joace bine, dar intelesese perfect ceea ce-i spusese. Isi desprinse pandantivul de la gat si lua mana vampirului, o deschise in fata sa si scapa usor lantul. Nu avea incredere in el, dar razboinicii trebuiau sa se ajute unii pe altii.
  'Ti-l voi da inapoi, heit' zise vampirul treminand propozitia cu un cuvant ce insemna ca promite.
  Fata se retrase usor si se apropie foarte tare de Lexie. Se aseza din nou in fata sa pentru ca avea oarecum impresia ca dovedise ca este demna sa fie una dintre razboinici, iar Asher nu ar mai fi indraznit s-o atace, dar nu era atat de sigura in legatura cu viperina.
  'Esti demn, iar daca mori vei ajunge in Valhalla' ii zise fiind sigura pe ea, iar Asher raspunse cu un simplu zambet ce parea ca vine din inima sau din ce-i mai ramasese pe post de inima. Disparu apoi intr-un nor de praf, iar fetele ramasera din nou singure pe intuneric.
  'Trebuie sa iesim' se intoarse catre Lexie punandu-si la loc bagheta in mana dreapta.