The falling stars

[Anaella L. Hathway]

"Firar, speram sa nu-si dea seama..." gandi Anny.
Cercetasa se gandi daca sa-i spuna tot ce avea pe suflet. "NU, dupa cum arata si Eliza are destule pe cap. Nu o ingreuna si pe ea cu problemele tale. " ii spuse o voce din cap Anaellei. Sa-i spuna ca pierduse singura persoana pe care o iubea cu adevarat din cauza unor prejudecati... Si mai rau de atat nu doar ea suferea, dar si el. Ar fi accepta sa ii ia lui toata suferinta, doar ca el sa fie fericit. Nu putea sa suporte gandul ca din cauza parintilor ei un inger sufera... Si nu orice simplu inger, chiar al Anaellei." De ce persoanele pe care le iubesc au atat de mult de suferit? ". Mereu cercetasa aducea durere si necazuri prietenilor ei sau persoanelor importante pentru ea. Dar totusi de ce? De ce? Ce intrebari simple dar totusi cu raspunsuri infinite. De ceva zile Anaella nu iesise din camera, plansese incontinuu, mancase doar o data... Ce mai conta? Ea isi pierduse singura persoana pe care o iubise. Trebuise sa-l minta ca sa nu insiste ca sa se desparta. Acum pe langa faptul ca era trist din cauza distantei si a dorului, mai era si suparat pe Anny. Cum ar fi putut-o ierta vreodata? Era imposibil.

Cineva i-a intrerupt sirul gandurilor. Un baiat blond cu ochii caprui. Raul, prietenul cel mai bun al iubitului Anaellei.
-Anny, ai auzit ce s-a intamplat?
-Ce?
-A... a... a murit!
Siroaie de lacrimi i s-au scurs cu repeziciune cercetasei pe obraji. Cazu in genunchi plangand in hohote. Nimeni de pe aceasta lume nu mai conta. Singura persoana care mai conta a murit si a lasat-o singura printre atatia oameni care ii vroiau raul. Nu se putea asa ceva.
O voce alarmata o striga pe Anny, dar nu conta, nimic nu mai era important. Viata Anaellei se sfarsisei odata cu a ingerului ei care isi ocupase locul in cer, printre cei ca el.