Where the lonely ones roam

[Lexie Stryder]

• Lexie isi scoase bagheta de sub perna si se asezase pe sezut in patul moale. Asternuturile calde erau invartite pe suprafata neteda a saltelei. Nu i se mai intamplase de mult timp sa stea pur si simplu in pat timp de cateva ore bune si sa se gandeasca la tot ceea ce facuse. In plus, somnul nu mai venea, oricat il astepta. Ar fi vrut sa doarma, sa se adanceasca pur si simplu intr-un somn fara vise.
  
  Inspira aer in piept si se ridica de pe pat, care scartai putin. Isi lua roba de viperina pe ea, ascunzandu-si camasuta de noapte de un albastru deschis si perechea ei de balerini comozi si iesi din Pivnita, fara sa se uite inapoi. Aprinse varful baghetei cu un Lumos scurt si o lua pe coridor, urcand etajele unul dupa altul fara sa aiba o tinta anume.
  
  Mintea ii umbla aiurea si spera sa se intalneasca cu cineva cunoscut cu care sa stea sa povesteasca toata noapte si sa nu mai fie nevoita sa fie inchisa in dormitorul ei. Coti spre Camera Necesitatii, gandindu-se ca atunci cand avea nevoie de ceva, acesta era locul perfect. Nu se gandi decat la companie cand ajunse in fata peretelui. Nu prea fusese ea pe acolo, decat de cateva ori de cand venise la Hogwarts.
  
  Asa ca nu era sigura ce i-ar fi putut aparea daca se gandea la companie. Poate ca nu era nimeni inauntru. Oricum, usa aparu si pe buzele viperinei aparu un zambet usor rautacios. O deschise cu un sgomot puternic, si inauntru vazu cateva persoane. Singura cunoscuta era Bell, pe care o saluta cu un zambet.
  "Buna," spuse viperina, putin surprinsa ca daduse peste un grup atat de mare.
  Toti elevii, sau mai bine spus elevele, de acolo erau mai mari decat ea, insa se obisnuise deja cu asta.