Where the lonely ones roam

[Salathiel Donnerkrieg]

Salathiel o saluta pe Em, iar dupa ce aceasta pleca observa privirea insistenta a unui vrajitor adult, intrat in camera dupa el. Nu stia ce dorea si nici nu il interesa, cum de altfel nu il interesa nici multimea pestrita de elevi, unii cunoscuti si altii total necunoscuti, ce vorbeau unii cu altii in camera. Ignorandu-i, se indrepta spre un colt mai retras si puse mainile goale pe perete, asteptand. Previziunile lui nu adusesera niciodata lucruri bune si nu credea ca acum era ceva diferit. Trecuse peste partea in care Camera necesitatilor putea sa-l ajute cu ceva. Era limpede ca lucrurile nu erau atat de simple.
Statu pret de cateva minute asa, dar nimic nu se intampla, desi de obicei cand se afla in locul unei previziuni anterioare, avea o alta, mai clara. Ofta usor, cautand-o din priviri pe Em, singura cu care poate ar fi avut ceva de vorbit in toata acea harmalaie.