we're like sleepwalkers

[Isabella River]

• Isabella asculta si analiza repede vorbele sale. Vazu ca expresia aceea enervata se mai estompase de pe chipul lui. Nu avea idei rele, ci din contra. Dar aveau nevoie de mai mult - Isa nu voia sa schimbe foarte mult Marea Sala, din moment ce era minunata si asa, dar nu puteau doar sa rearanjeze mesele si atat.
  
  "- O idee super." afirma ea, apoi isi ridica privirea catre candelabru.
  Carsten avea dreptate, cateva lumanari cazusera si nu mai arata asa grandios ca inainte. Ar fi putut sa il lustruiasca, apoi sa mai adauge lumanari sau asa ceva.
  
  Dadu aprobator din cap, stramband usor din nas. Il privi pe Carsten, apoi zambi cu jumatate de gura - poate ca era bine pana la urma, sa nu fie singura. Nu i-a fost teama niciodata ca ar putea pati ceva, dar linistea era asurzitoare si o enerva tot mai mult. Cineva cu care sa se sfatuiasca si sa mai vorbeasca din cand in cand, rupand tacerea, ar fi ajutat-o mult si i-ar fi ridicat moralul.
  
  "- Deci de unde incepem ? "