Where the lonely ones roam

[Nathan Evans]

• Vazu expresia usor incurcata a lui Bells si privirile lui Carsten, asa ca arbora un zambet larg si ii intise mana viperinei, vorbind pe un ton jos si lipsit de inflexiuni.
  
  "-Nimic interesant" admise el. "Eu sunt Nate Evans" continua tanarul, cu acelasi suras. "Fratele lui Bells" concluziona el. Nu reusise sa cunoasca prea multa lume de cand venise la castel, asa ca profita de fiecare ocazie.
  
  Se parea ca Bells era destul de apropiata de ea pentru ca in urmatoarele clipe incepura sa vorbeasca in soapta; el se intoarse spre Carsten, privindu-l cu confuzie. Se bucura ca ramasese cineva care sa-i fie alaturi lui Bells. Nu ar fi putut sa ii ia locul tatalui, dar macar avea grija de ea si simtea ca ar fi facut multe.