Funny Faces

[Asaki Sayoko]

OOC: Foarte supărată, dar nu mi se dă dreptu, că şi eu am chiukit, deci, u're forgiven
BIC:

-Ştii ceva? făcu asiatica, brusc.

Se ridică din fotoliu, scoase un cuţit şi tăie rama tabloului suspect, apoi luă pânza pictată, o făcu sul şi o ascunse în gentuţa mică. Pe urmă, se-ntoarse liniştită pe călcâie şi se duse la uşă. Îşi propti mâna pe clanţa de fier suflat cu argint, plină de înflorituri, privind-o atentă pe Mina, în aşteptarea unei reacţii care să trădeze că pricepuse ce intenţiona Sayoko.
Cum reacţia se lăsă îndelung aşteptată, ea oftă scurt şi decise să i-o zică pe şleau.

-Asta e cea mai simplă formă de manipulare mintală. Ni s-a zis că uşile nu se deschid şi pentru că falsul ăsta în acuarelă îl juca binişor pe Dumbledore, pentru noi, care niciodată nu l-am văzut, iar Dumbledore a fost de-ncredere la viaţa lui, nici o clipă nu ne-a trecut prin cap că faptul cî nu se poate ieşi simplu e o minciună. Ca atare, sugerez să...

Şi trase de clanţa ciudată, iar uşa se deschise scârţâind.