Our land, our rules.

[Mina Fabienne Potter]

Mina il privi ciudat in tot acest timp, insa nu dorea ca el sa afle ceva despre ceea ce gandea, sau ceea ce credea despre el. Chiar daca nu avea o parere rea despre el. Rasufla intr-u fle usurata, si isi inalta privirea albastra spre cer. Acesta era enervant de linistit, parca incercand sa le transmita tuturor care il priveau, aceeasi stare. Soimita insa nu se lasa dusa de val. Mai scurta inca o data cerul cu privirea, cand pe suprafata acestuia se zari o pata alba. Fata se uita mai atenta, iar pata alba incepea sa devina tot mai proeminenta. Se apropia cu repeziciune de ei, aratand de parca ar cadea. Mina reusi sa ii descifreze siulueta. Era Bella, bufnita ei. Acesta incepu sa zambeasca in momentul in care o vazu, insa zambetul ii disparu in secundee imediat urmatoare, cand vazu cum bufnita se izbetse cu putere de pamant. Tipa si alerga spre ea.

-Bella! continua ea.

Ajungand langa ea, o lua in brate si vazu ca o aripa ii era rupta. Lacrimi mari incepura sa se iveasca in colturile ochilor ei, in timp ce strangea creatura la piept. Se intoarse brusc spre Alexander, privindu-l rugator.