Where the lonely ones roam

[Kurt F. Malfoy]

• Privi inspre ea,usor amuzat. Fetita vroia sa poarte o discutie serioasa. Ii era imposibil sa o ia in serios. Totusi,stia ca acest lucru era necesar asa ca incerca sa isi abtina un zambet larg,rautacios. Intrebarea ei il puse pe ganduri. Pana la urma motivul era unul de moda veche. Era vorba de frica,de ura,de ..gelozie,chiar. Nu era vorba de gelozia care aparea cand erai indragostit,ci acel fel de gelozie care aparea cand vedeai ca altcineva o facea fericita. Nu si-o dorea la modul fizic,sexual. Nu si-o dorea in sensul acela dar I se parea ca Salathiel vroia sa ruineze tot ce cladisera ei. Acea relatie ciudata si totusi atat de intensa.
  
  '' El a atacat,eu am ripostat. Poate doar vroia sa exerseze niste vraji noi-invatate si se gandea ca as fi persoana potrivita pe care sa le aplice. Asta se intampla cand ramane cineva in urma cu vrajile si cu dezvoltarea mentala.''
  
  Spunea schizofrenicul care se lupta folosindu-se de noroc,fara un plan bine pus la punct. Bine,putea sa faca pe-a lupul moralist,caci Bell nu stia nimic despre acele lucruri,desi era clar ca Nathan,pe de alta parte,il mirosise din prima. Pustiul realizase ca nu era un print pe cal alb,ci personajul negativ. Singurul personaj negativ din acea incapere. Iar el realiza faptul ca Nathan se ascunse in coltul lui,analizandu-l si pregatindu-se sa intervina in cazul in care ar fi atacat-o pe Bell.Dar asta nu avea sa se intample.
  
  ''Plus,se dadea la tine.''