Cand ingerii pleaca...

[Ginny Anne Alden]

Respira adanc incercand sa is calmeze bataile inimii care erau mult prea rapide. Si isi comanda si ea o cafea cu lapte.
Nu prea era ea o bautoare de cafea. Isi trecu o mana prin parul roscat si isi musca buzele.
-Stii cand ti-am zis ca trebuie sa ma gandesc si sa iau o decizie?
Isi inchise ochii pentru cateva secunde auzindu-si propriile batai ale inimii in urechi.

-Ei bine m-am hotarat ca trebuie sa il uit pe Raphael,el face acum parte din trecut. Dar nu pot fara ajutorul tau. Si aici intervine problema pentru ca stiu ca nu vrei.
Ofta ea privindu-si cafeaua din ceasca. Era atat de prostuta. Cum putea crede ca el avea sa bage in asa ceva. Nici macar nu trebuia sa intrebe asta.