it's you and me against the world

[Kurt F. Malfoy]

• Intotdeauna avusese impresia ca familia Lestrange fusese una respectabila,vrajitori puri care stiau cu siguranta ce-si doresc,persoane care luptau pentru intunecati,alaturi de intunecati. Ca si el,ca si familia lui de altfel. Stia ca o data si o data avea sa se intample la fel si cu el. Inevitabil va sta fata in fata cu o persoana la care tinea si careia nu ii va veni sa creada ca el era astfel. Moartea ar fi fost mai placuta,mai usoara daca ar fi fost ucis de ea. Stia insa ca Bell nu ar fi putut sa ii faca rau dar nici sa il lase sa distruga Lumea Vrajitoreasca.Ceea ce ii spusese ea nu provoca nici o reactie. Ii era indiferent. Ucise de prea multe ori pentru a mai gasi ceva extraordinar in asta. Pentru el devenise un lucru normal,un lucru pe care il facea aproape zilnic. Incepu sa mearga in jurul ei,analizandu-i expresia fetei si modul in care trupul ei tremura.
  
  '' Ai ascuns bine cadavrul? A fost o moarte dureroasa,banuiesc. Te-a vazut cineva? Ai lasat amprente,el a lasat sange pe corpul tau? Stii,pana si omuciderea este o arta. Tind sa ma consider egalul lui Van Gogh din acest punct de vedere. El colora panza,eu colorez corpul lor cu sange. Nu te teme,nu atac pe oricine. Si nu,nu esti o vitoare victima. Nu ma atragi din acel punct de vedere.''
  
  Nu il surprinse faptul ca ucise pe cineva. I se parea un lucru normal. Pana si un pusti de trei ani putea sa ucida pe cineva,din greseala. Aprindea un chibrit,il punea la temelia casei,apoi mai aprindea unul si asa izbucnea un incendiu. Nu era nimic surprinzator sa ucizi un om. Important era modul in care o faceai,de ce o faceai si cum ascundeai urmele. ''Deci,ce i-ai facut? L-ai nimicit cu un Avada Kedavra micut sau l-ai pus la pamant cu un Crucio,apoi l-ai imobilizat si ai inceput sa il tai,scotand organele din el si lasandu-l sa sangereze pana moare?''