Stiuse de la inceput ca Luna avea sa fie intreaga in acea seara, dar doar in momentul actual realizase ce greseala facuse. Se aventurase in padure la cererea liderului centaurilor care-i spuse prin intermediul paznicului vanatului ca unul dintre puii de unicorni abia nascuti era grav bolnav, iar inca o noapte i-ar fi putut fi fatala. Se intelegea bine cu creaturile padurii pentru avea in vene sangele unei iele si mai avea si darul de a vorbi cu animalele. Nu vorbea cu ele la propriu, dar ochii sai verzi si mari reuseau mereu sa le calmeze si le putea citi gandurile doar prin gesturi si prin privire. Era constienta ca era singura persoana in care unicornii aveau cu adevarat incredere si singura pe care ar fi lasat-o in prezenta puilor sai. Acest lucru se datora fascinatiei sale fata de acele creaturi maiestre si a pastronusului sau ce stralucea in forma unui unicorn.
Mai e putin, isi spuse in gand apropiindu-se de salasul creaturilor mitice.
Din departare se auzeau urletele lupilor si intelese pe loc ca transformarea incepuse. La randul sau avea mare incredere in locuitorii padurii ca o vor ajuta si o vor proteja in cele mai nefericite cazuri si de acea data se baza complet pe fortele lor pentru ca stia ca n-ar fi fost capabila sa se lupte cu vracolacii.
my momma { raised } me a prophet
|