Insomnie

[Asaki Sayoko]

Mergând deosebit de greoi, în comparaţie cu felul în care o făcea de obicei, Sayoko se târâia pe holuri, împreună cu mâţa tărcată. În general, era mai uşor să auzi pisica deplasându-se, decât pe ea, dar la momentul curent, fiindcă dormise tare prost - puţin, întrerupt şi cu nişte vise înfricoşătoare, chiar şi pentru ea care nu le considera decât un semn al lipsei dizabilităţilor psihice - îşi pierduse orice caracteristică a unui mamifer biped, începând cu poziţia verticală şi echilibrul.

Chiar atunci, nu voia decât să se strecoare neobservată până la bucătărie, cu intenţia de a şterpeli ceva mai mult sau mai puţin interesant de mâncare. Cam pe când ieşise din turn, i se conturase definitiv în cap ideea că ar fi putut foarte bine folosi vraja "Accio", dar nu era obişnuită cu mofturi din astea.

"Dacă vrei neapărat ceva, te duci şi-ţi iei." Simplu.

În plus, judecând mai atent situaţia, îşi dădea seama că, nefiind sigură exact ce voia să mănânce şi cu atât mai puţin dacă alimentul cu pricina exista în bucătărie, vraja-n cauză n-ar fi funcţionat. Brusc, încremeni. Coloana vertebrală nu coopera, nimic de zis, dar auzul era în continuare la fel de ascuţit ca şi înainte, aşa că şatena era sigură că auzea pe cineva respirând după colţ. Îngrijitorul nu putea să fie, el ar fi făcut mult mai mult zgomot. Nici pisica. Respiraţia pisicilor nu se aude. Nici vreun profesor; cineva care n-are interdicţie să mişune noaptea pe coridoare nu răsuflă sacadat. În concluzie, o f fost doar vreun elev, speriat de posibilitatea ca ea să fie un cadu didactic sau Filch.

Pisica se frecă de piciorul ei stâng, stând în două labe, ca o suricată, şi privind-o cu subînţeles. "Mă duc eu" zicea. Se scurse graţioasă pe lângă perete, privind cu o oarecare curiozitate eleva roşcată care stătea încremenită acolo. "Miau.", auzi asiatica. Era clar: niciun pericol. Aşa că fata se îndreptă de spate, netezi kimonoul de mătase (cu şansele măricele ca totuşi să mişune profesorii pe hol, nu te apuci să te plimbi noaptea într-o cămaşă de noapte ca hârtia de copt!) şi merse după Okuni.