The trials of life (I)

[Kennya Allen]

Viperina trase aer adanc in piept simtind aerul inchis din jurul ei. Nu era nici un geam iar faptul ca in spatele ei se auzeau scancete venite din partea prietenei ei facea ca toata logica din mintea ei sa se scurga undeva intr-un loc pe care nu il mai avea sub control. Nu intelegea de ce era nevoie de lacrimi sau poate ca nu intelegea din cauza faptului ca nu fusese niciodata in situatia in care sa planga. Orgoliul ei era atat de vast incat fiecare motiv si sentiment de slabiciune era ingropat undeva adanc in colturile mintii ei intunecate. Pur si simplu nu accepta sa fie vazuta in neputinta si prefera sa calce acele momente in picioare.

Nu avea sa dea satisfactia nimanui sa se foloseasca de ea. Crescuse cu asta in sange si nu stia alta cale. Simti cum mana ei era stransa si mai tare de catre Katherine.
In acel moment coti brusc spre dreapta si o arunca in primul birou care ii cazuse la mana fara sa se gandeasca la persoanele ce se aflau inauntru. Tranti usa dupa ea si un barbat inalt cu o chelie in formare tresari puternic. Aceasta se ridicase in picioare la vederea intrusilor in timp ce cerneala din pan ace o tinea in mana se scurgea pe pergamentul plin de cuvinte scrise cursiv.

“Te rog sa ne lasi singure pentru cateva minute.” Spuse Kennya pe un ton neobisnuit de amabil si politicos.
Barbatul trecu repede camera si iesi fara sa scoata nici o vorba. Viperina se uita cu niste ochi furiosi la chipul prietenei ei ravasit de lacrimi. O impinse cu putere in peretele adiacent si lovi cu putere partea vertical a incaperii deasupra capului celeilalte fete.