Noaptea amintirilor

[Isabella River]

• Isabella gafai si se apleca, punandu-si palmele pe genunchi. Se uita in spate, pentru a se asigura ca usa camerei era inchisa. Ridica usor din sprancene, apoi incepu sa rada incet si isi trase un scaun mai aproape. Se prabusi pe el si isi lasa bratele sa cada pe langa corp.
  Nu credea ca Filch isi va da seama cine a fost, avand in vedere ca Viperina aplicase foarte bine farmecul uitarii. Nu avea sa isi aduca aminte nimic - nici ca prinsese vreun elev in Camera Oglinzii lui Erised pe timp de noapte si nu va sti cine l-a.. facut asa frumos. E incredibil ce poate face o urma de machiaj pe chipul unui batran ursuz, zau.
  
  Viperina se gandea ce va face ingrijitorul cand isi va da seama ca e machiat. Rase scurt si ofta.
  "- Da, chiar am facut-o lata de data asta. Dar nu va sti cine e vinovatul. isi lasa capul pe spate, apoi se ridica brusc. "Ah, sa nu uit !"
  Isi scoase bagheta si striga:
  "- Deletrius !"
  O lumina alba se invarti in jurul baghetei, iar ultimele vraji efectuate se stersera.
  "- Acum chiar nu vom mai fi descoperite, in caz ca se apuca sa verifice baghetele, desi ma indoiesc."