living on my own, I stopped making sense a long time ago

[Victor A. Olivier]

• Vrajitorul aproape ca scoase un chicot amuzat. Daca India era nedumerita in privinta prezentei lui acolo, atunci ce mai putea spune el? Nu stia daca fetei ii placuse vreodata Ministerul, insa nu prea o vedea pe India lucrand la un birou, inecata in hartii si dosare. Nu o cunostea prea bine pe India, insa avea impresia ca era o persoana mult mai energica si plina de viata decat credea. Era ca o mica pasare, care nu suporta sa stea inchisa, si sa i se atarne un lant de maini, sau o slujba plictisitoare pe care sa o faca. Sau, cel putin, asta credea el.
  
  ”Ar trebui sa te intreb eu asta. De cand iti pierzi tu vremea prin Minister?”
  
  Rase scurt, simtindu-se putin incurcat in pozitia in care se afla. Nu mai comunicase de mult timp cu cineva, si acum totul i se parea atat de greu. Ofta, scotand din buzunar pergamentul si aratandu-i-l fetei.
  
  ”Hai sa ne rezolvam treburile impreuna”, ii propuse el, cu o vaga urma de speranta in glas.