living on my own, I stopped making sense a long time ago

[Isolde du Maurier]

• Ii evita privirea, nedorind sa-i dezvaluie adevaratul motiv pentur care venise. Ceea ce stia ea si ce vroia sa faca era mult prea important pentru a-l lasa pe Victor sa afle. De fapt, ar fi trebuit sa evite sa se intalneasca cu oricine, caci acum, cum il mai putea refuza pe tanarul vrajitor? Ochii sai negri, atat de intunecati te faceau sa-ti pierzi orice urma de ratiune. Iar fata lui, atat de inocenta, era pur si simplu irezistibila. Pentru prima oara dupa mult timp, se gandi la Victor ca la un iubit. Si-ar fi dorit tare mult sa-l aiba pentru ea, sa-l simta langa ea, sa-l aiba mereu aproape. Stia ca tanarul era mai mult decat o companie placuta, in ciuda a ceea ce se spunea despre el.
  
  ”Pai...eu ...bine”, ii raspunse ea, oftand stanjenita.
  
  Nu se putuse controla, si nu-l putea ignora. Nu putea, pur si simplu.