crying on my own shoulder

[Ivy Thibault]

ME and LUCAS

• Viperina se plimba in liniste sub coroana de copaci, incercand sa evite radacinile ce parca incercau sa o impiedice. Nu era suficient ca nu avea un echilibru excelent, mai trebuiau sa fie si trunchiuri de copaci de care sa poata sa-si sparga nasul la fiecare pas. In schimb, incerca sa se ajute si sa se tina de trunchiurile copacilor pe langa care trecea in graba. Poate ca pana la urma nu era o idee chiar asa de buna sa se plimbe la miezul noptii in Padurea lui Dean.
  
  Nu avea somn, ca de obicei. Nu avea chef de coridoarele Hogwarts-ului. Asa ca venise aici. Se simtea vinovata sa-l trezeasca pe Jake in fiecare noapte ca sa stea alaturi de ea, chiar daca el spusese ca nu il deranja. Venise aici ca sa incerce sa-si alunge gandurile rele si sa se plimbe pur si simplu.
  
  Dar, desigur, fusese o idee proasta. Asa ca Ivy se pregati sa se intoarca cand auzi ceva aproape. O creanga calcata in picioare. Isi apuca bagheta pe sub pelerina si o scoase la inaintare. "Lumos" sopti fata. Cand lumina o ajuta sa vada sursa zgomotului, viperina se sperie de iepurele ce tocmai fugea inapoi spre scorbura sa. Aproape ca tipa, dar nu reusi sa iasa decat un mic scancet, ca isi acoperi gura cu mana. Si scapa bagheta... Tipic. Statu pentru cateva clipe cu bagheta pe jos, asteptand sa i se linisteasca bataile inimii. Apoi, isi ridica bagheta si se intoarse.
  
  Se sperie a doua oara in aceeasi noapte de silueta care statea la doar cativa metri de ea.