a magic wedding

[Michael Stark]

• Jake inspira adanc aer in piept, privindu-se in oglinda. Parea usor neingrijit, cu o urma de oboseala pe fata. Se obisnuise cu imaginea lui. Dupa parerea sa, nu era un baiat extrem de aratos. Bineinteles, nu avea nici o parere proasta despre propria persoana, insa niciodata nu crezuse ca e perfect. Isi drese glasul, trecandu-i pentru o clipa prin minte de ce naiba se gandea la chestiile astea. Adevarul era ca de cand o intalnise pe Ivy incepuse sa fie mult mai constient de propria imagine.
  
  Nu voia sa fie inteles gresit, nu era ceva in genul ca in fata lui Ivy trebuia mereu sa arate perfect, sa se poarte artificial sau mecanic. Dimpotriva, in preajma ei se simtea atat de confortabil, ca si cum orice ar face el era lucrul potrivit in acel moment. Ofta, luandu-si periuta de dinti si spalandu-se repede, stropindu-se cu apa rece pe fata. Camera lui de la orfelinat nu era cine stie ce, insa niciodata nu avusese pretentii la chestiile astea.
  
  Important era ca in orfelinat era curatenie. In plus, avea un aspect clasic, cu picturi interesante pe pereti si mobila veche de culoare inchisa. Candelabrele erau in general complicate, facute din sticla. In plus, se vedeau clar accentele feminine: flori intr-o vaza ici colo, un cos cu fructe, perdele de culori pastelate si paturi aranjate la perfectie, cu pernite mov deschis.
  
  Nu era exact pe gustul lui, insa nici nu putea spune ca locul nu arata mai frumos decat se asteptase. De obicei, cuvantul "orfelinat" ii inspira o darapanatura. Insa nu era asa. Inghiti in sec, privindu-se in oglinda. Ei bine, costumul ii venea destul de bine, chiar daca parul lui tot avea un aspect usor neingrijit. Il netezi cu o mana, insa renunta usor cand vazu ca nu are sorti de izbanda.
  
  Iesi din camera, coborand scarile de la capatul coridorului lung. De jos se auzeau voci de copii, unii mai mari si altii mai mici care locuiau acolo. Se intreba daca printre ei erau si vrajitori. Oricum, ignora asta si iesi in curtea din fata, privind masina cunoscuta a tatalui sau. Era relativ moderna, insa folosita de mii de ori. Se sprijini de ea, asteptand-o pe Ivy. Bineinteles ca dupa numai cateva minute, aceasta iesi pe usa din sticla.
  
  Avea un aspect ingrijit, cu frumusetea ei naturala parca stralucind in ochii lui. Era machiata foarte putin si discret, si avea o rochea albastra so moderna si o pereche de pantofi cu toc. Simti cum i se taie respiratia pentru o clipa cand o vazu. Era atat de frumoasa. Ii zambi, privind-o in ochii verzi.
  Dupa ce il saruta, ea se dadu mai in spate, parca sa il priveasca mai bine.
  "Bun dimineata," raspunse el la salut pe o voce blanda. "Gata de pronire?" Un zambet ii inflori pe buze in timp ce o privea pe Ivy.