Your words are the sweetest poetry

[Matt I. River]

• Ce ar fi trebuit sa faca baiatul in acel moment ? Sa incerce sa o convinga pe Isabella sa ii spuna, sa incerce sa afle singur despre ce era vorba si ce anume cauta ea in Sectorul Interzis in toiul noptii, sau sa ignore pur si simplu, sa treaca cu vederea ? Din pacate nu putea face decat un singur lucru, avand in vedere faptul ca de uitat nu putea uita, iar daca o batea la cap pe Isabella nu numai ca nu i-ar fi spus dar cel mai probabil s-ar fi suparat.
  
  "- Dar ce importanta are ? Ceea ce conteaza este ca suntem impreuna si ca.." se auzi vocea tremurata a viperinei, incercand in zadarsa il linisteasca pe Matt.
  "- Are importanta pentru ca este ceva ce te nelinisteste pe tine, deci automat si pe mine." raspunse baiatul pe un ton jos. "Stii foarte bine ca nu pot fi bine cand stiu ca ai probleme. Nu ar fi normal sa fie altfel."
  "- Stiu, dar.."
  
  Matt o stranse la piept si o saruta pe frunte, in timp ce o mana ii mangaia spatele. Avea de gand sa afle singur ce punea iubita sa la cale. Era destul de priceput la astfel de lucruri, mai ales in cazul ei.
  
  "- Ce-ar fi sa te duci inapoi in pat ? Este tarziu si ar trebui sa dormim amandoi." adauga el, punand capat discutiilor.
  O lua pe Isabella in brate cu usurinta, aceasta punandu-si mainile in jurul gatului lui Matt, si o cara pana in dreptul dormitorului. O saruta de noapte buna, dupa care se despartira, Matt avand de gand sa se intoarca in Sectorul interzis dimineata la prima ora.