i will not die, i will survive

[Freyja Maegan Guðríðr]

• Inchise cartea, stiind ca in acea zi nu va mai putea sa citeasca, din cauza soarele care apunea, lasandu-si razele sangerii sa picteze vaduhul. Isi dadu parul dupa ureche, uitandu-se amuzata la cateva fire. Pana in urma cu cateva ore, fusesera albe, albe, din cauza iernii, insa, cum aceasta isi luase zborul, culoarea castanie reveni. Zambi vag, gandindu-se ca era mai ciudata decat prietenii sai vrajitori. Totusi, zambetul i se sterse brusc de pe chipul palid, caci isi aduse aminte ca avea sange murdar, fapt pentru care era mereu aratata cu degetul si urata.
  
  Pufni, inchizand cu putere cartea pe care o redeschise mai devreme, si aproape ca scapa un tipat de groaza cand din copacul de care statea rezemata se auzi un croncanit strident. Se calma repede, realizand ca fusese doar o cioara, si se ridica nesigura, nestiind unde sa mearga. Venise in Pestera lui Godric pentru putina liniste, pentru a avea parte de o zi departe de agitatie.