Your words are the sweetest poetry

[Isabella River]

• Isabella isi stranse buzele intr-o linie severa si isi ingusta ochii. Strangea bagheta atat de tare in mana, incat simtea cum durerea isi facea aparitia, iar palma ii amorteste. Insa nu ii dadu drumul - aparent, nu ii mai pasa de acel detaliu.
  
  Se intoarse pe calcaie si il privi pe Matt in ochi. Cartea era in siguranta, ascunsa undeva sub pelerina ei, iar spre fericirea fetei, Viperinul nu o zarise cand o ascunsese acolo.
  Isi incrucisa bratele la piept, inca tinand in mana dreapta bagheta, dar slabind usor stramtoarea.
  
  Stia ca gresise fata de Matt, dar chiar si asa, asta nu ii dadea dreptul sa o urmareasca peste tot. Isabella facu ochii mari, uimita de propriile ganduri. Deschise gura, ca pentru a spune ceva, dar o inchise repede la loc. Inghiti nodul din gat si ridica o spranceana.
  
  "- Insa nu te-ai gandit ca dupa atat de mult timp petrecut impreuna, am ajuns sa iti antipicez majoritatea miscarilor, nu ?"
  Cand auzi acea fraza, dar mai ales tonul detasat al lui Matt, Isa simti ca se enerveaza mai tare. Acesta era unul din multele si marile ei defecte de care nu stia daca va scapa vreodata - se enerva prea repede si din orice, iar uneori se comporta cu nepasare si aronganta cu cei din jur, chiar si cu cei dragi - in schimb, cand ei faceau asta cu ea, simtea ca nu putea sa accepte.
  
  Intr-un final, deschise gura si raspunse pe o voce joasa:
  "- Ba da. Dar m-am gandit ca poate te pot pacali de data asta."
  Incerca pe cat posibil sa evite raspunsul la ultima intrebare si pastra o distanta prudenta, pentru a nu-i da de banuit lui Matt. Incepu sa faca pasi mici, rotindu-se in jurul lui si asteptand sa spuna ceva.