don't be afraid of the dark

[Klaus Lovel]

• Zambii scurt ca apoi sa o ia de mana si sa se aseze pe o buturuga..eventual pentru a povestii putin.Ii fusese dor de ea..acesti ani, si vroia sa recupereze anii pierduti.Se uita la ea, si nu semana deloc..de cum o lasase acum cativa ani.Despartirea aceea..a lor, de catre parintii fusese brusca..dar si brutala.Pe el il trimisesera in strainatate..iar ea ramasese cu ei.Inghiti in sec, ca apoi sa ofteze scurt luandu-i mana intr-a lui zicand:
  
  -Eu am ramas acelasi..bine, poate nu fizic dar moral sigur.Cat despre Casa sunt la Viperini..dar tu pe unde ai nimerit?..continua el cu un zambet sarmant.Avea sa o tachineze mai tarziu cum stia el, cum se tachinau in copilarie cand ii fura jucariile sau..lucrurile ei si le ascundea.Frumosii ani! isi zise in gand..pacat ca trecusera asa repede.