See that coming !

[Oswin A. Cameron]

• Se cutremura usor. Vantul rece al noptii incepea sa isi faca simtita prezenta, facandu-i parul blond sa ii zbore in toate directiile. Nu ii placea cand cineva se lega de parul ei, cand era ciufulit sau in orice alt mod care arata neglijenta.
  Intoarse privirea catre Agnes, zambind in sinea ei. Macar acum stia ca avea sa vina si ea cu ele. Aproba usor din cap si o urmari pe Lucinda in interiorul tunelului. Tot drumul tacuse, ceea ce facea sa fie putin cam ciudat din partea ei dat fiind cat de mult, de repede si de inutil vorbea.
  
  Incapere parea cu adevarat distrusa. Un pat era pe jumatate rupt iar materialul care partinuse candva baltachinului zacea sfasiat pe podea si pe salteaua ingalbenita de vreme. Mobilierul de moda veche parea oarecum stabil dar era si el zgariat adanc. O oglinda sparta, un covoras mancat de molii si tapet cu floricele mov, pe fundal verde era rupt intentionat si desprins lasand astfel sa se vada tencuiala de pe pereti. Toate erau destruse si imposibil de a mai fi utilizate la ceva. Un ticait surd, undeva intr-un colt al camerei parea sa fie singura dovada ca ceva mai ramasesera totusi in picioare.
  
  Nici nu auzi ce spusesera cercetasa. Se trezi pentru o clipa, cand primi medalionul, pentru ca in clipa urmatoare sa se piarda cu privirea in ceea ce fusesera odata o camera. Se indrepta catre fereasta batuta in cuie cu scanduri de lemn. Lumina lunii pline incepea sa lumineze cerul noptii iar razele patrundeau in incapere printre firele lungi de praf din aer.
  Erau deja in Hogsmeade, la Urlet in Noapte dar nici o urma de persoana imblanita.
  Nu cred ca e bine ca suntem aici! Spuse Jade pentru sine. Se intoarse catre Lucinda si Agnes cercetand din nou incaperea. Detalii. Vroia detalii. Privirea in cazu asupra unu cuvant scrijelit acolo unde tapetul fusese desprins intr-un mod violent. Se apropie rapid si isi trecu varfurile degetelor pe deasupra literelor.
  Rache! Il citi ganditoare privindu-le uimita pe cele doua.