don't be afraid of the dark

[Klaus Lovel]

• Zambii malitios, cand ii auzi vorbele surorii lui.Erau atat de diferiti dar totusi semanau.Chiar daca mereu se certau si se ciondaneau , ea stia ca el tine la ea enorm si ca ar fi facut orice pentru ea, inclusiv sa o apere de cate un aiurit care se baga in seama cu ea..ea merita ceva mai bun, nu un tembel care nu stie nici sa faca o vraja.
  
  Surase scurt la gandurile lui, ca apoi sa se intoarca spre ea..ridicandu-se de pe acea buturuga si sa-si puna mainile in buzunar.
  -Eh, Ochi-de-Soim..mereu ai fost genul de persoana mai sensibila..continua el pe un ton care sa o tachineze, mereu o tachina.Cat despre dragoste..hmm, deocamdata bine..cred.Dar tu? Ia hai zi-mi ce aiurit din castel ti-ai mai gasit..apoi rase ironic..chiar daca o tachina in continuare.
  
  Ei bine, el vroia pentru ea ce e mai bine si mai bun.Niciodata nu-i placuse sa-si vada surioara necajita sau plangand.Exceptand acele dati cand el o facea, atunci avea o satisfactie nebuna si enorma..mai ales cand ea mergea la mama lor si avea mereu aceeasi replica "Mama..Lucas iar ma enerveaza!"..surase scurt amintindu-si de acele momente inedite.