Your words are the sweetest poetry

[Matt I. River]

• Soarele era acum la locul sau, noaptea risipindu-se de tot si biblioteca fiind luminata de la un capat la celalalt. Isabella vorbea, incercand sa il convinga pe Matt ca ceea ce faceau ei era spre binele vrajitorilor, ca s-au schimbat, ca erau mai buni. Insa acesta er aun paradox, nu putea fi mai buni, Devoratorii in sine. Insa Isabella nu era asa, Matt stia asta..
  
  "- Iar eu consider ca tu nu ai ales binele. Sincer, nu exista "bine" in toata povestea asta. Pentru ca noi luptam impotriva voastra, voi impotriva noastra - noi ne dorim suprematia, ne dorim ca Lordul Intunecat sa se intoarca la putere, ne dorim sa nu mai existe sange-mali peste tot. Desi personal, nu am nimic cu asta, dar e ceea ce majoritatea isi doresc."
  
  Baiatul facu ochii mari cand auzi cuvintele acestea. Deschise gura, incercand sa spuna ceva, orice. Insa nu reusi. Ceva se intamplase cu Isabella, era schimbata. Matt nu o mai auzise vorbind asa niciodata. In cele din urma, baiatul vorbi:
  
  "- Nu exista bine ? Exista. Ceea ce va doriti voi, suprematia, disparitia sange-malilor, nu poate fi numit "bine". Poate nici ceea ce ne dorim noi nu reprezinta chiar o utopie. Dar prefer sa risc cu Ordinul decat sa slujesc amintirea Lordului Intunecat."
  
  O privi pe Isabella in ochi si nu stiu ce sa creada, ce sa mai spuna. Il durea sufletul sa faca asta, dar nu se putea altfel. Nu cat timp cartea aceea era in joc.
  
  "- Imi pare rau, dar nu pot.. Va trebuie sa alegi. Ori eu, ori Devoratorii."
  
  Expresia Isabellei ramase neschimbata pentru o clipa. Insa raspunsul acesteia il soca pe Matt..