don't be afraid of the dark

[Klaus Lovel]

• Rase usor ironic.Agnes ramasese aceeasi pe interior chiar daca pe exterior devenise o domnisoara in toata regula.Ar fi vrut ca si mama lor sa fie aici, sa o vada pe ea..si pe el cum au crescut si au invatat sa treaca peste obstacole si sa invete sa fie independenti.
  
  Se intoarse catre ea luandu-i barbia in mana lui ca apoi sa zica:
  -Haide, pe mine nu ma poti mintii..trebuie sa fi fost cineva in viata ta, daca nu cumva mai e si acum.Si nu sunt egoist doar ca tu de mica traiai in visurile tale..dar ah, ia sa vedem la ce te gandeai tu, roscato?..continua el tachinand-o in continuare.Mereu ii zicea roscata cand era mica sau ii punea tot felu de porecle haioase.
  
  Incepura sa se plimbe prin padure pentru a se mai dezmorti si a mai povesti.Era clar ca nu se mai vazusera de foarte mult timp si aveau sa-si zica destule..mai ales ca el vroia sa afle ce facuse ea in ultimul timp daca o ducea bine sau nu.