if you never try you'll never know

[Joshua J. Collins]

Plimbari plin ploaie? O, da! Unul dintre modurile preferate a lui Josh de a se plimba. Asa putea simti puterea racoritoarea a apei care ii ajungea la propriu prin fiecare coltisor posibil. Il trezea, ii oferea o alta perspectiva asupra problemelor care ii macinau gandurile, minimalizandu-le gravitatea. Cam de asta avea el acum nevoie. Ii mai lipseau totusi boxe peste tot pe strazi, din care sa rasune melodia lui preferata, iar tabloul era complet. Dar nu putea sa faca asta, ar perturba linistea publica si nu prea avea dispozitia necesara vreunul scandal.
Nici frigul nu il deranja, se simtea doar bine si relaxat.

Cand ploaia se oprise, inseninarea cerului depuse o piatra in capul lui Josh. Calmul din clipele precedente se transforma rapid intr-o furtuna de ganduri care il agitau. Dar nu se lasa mai prejos. O lua la fuga pe strazi pentru a-si consuma energia, cand se lovi... de ceva. Adica cineva. Mai exact o fata, roscata, inalta, ce se uita intr-o vitrina, undeva pe o strada.

-Scuze, nu am vrut. Nu prea sunt cu capul pe pamant. Esti in regula? intreba el, in timp ce studia fata ca sa se asigure ca nu o ranise.