if you never try you'll never know

[Joshua J. Collins]

-Nu pari in regula. Esti palida si te tii greu pe picioare... Pana la urma nu esti atat de bine pe cat credeai. Lua o gura de aer si continua cu un zambet cald: Esti sigura ca nu vrei sa mergi la infirmerie?

Cum se facea ca mereu intra in probeleme? De cand se intoarse la Hogwarts ii cadeau toate in cap, la propriu! Nu trecea zi sa nu pateasca ceva, ba dadea peste cineva, ba darama ceva sau pe cineva, ba intra in clase in mijlocul orelor, se lua la harta cu profesori, facea de toate si nimic bun. pana la urma ii era mai greu sa se acomodeze decat credea. Locul asta nu ii aducea relaxarea mult asteptata.

Asa ii va fi si mai greu sa isi gaseasca undeva unde sa locuiasca. Poate doar aici, in Hogsmeade. Dar in ritmul asta, locuitorii nu il vor accepta. Nici in Londra nu voia sa se intoarca, desii ii placeau incuiatii. II placea sa ii vada in fiecare zi muncind pentru a avea un trai decent, pentru a le fi bine, pentru a-si ingirjii familiie, pentru a avea grija de casa, ca sa nu mai spunem ca savura fiecare moment de reusita din viata lor. Le traia la maxim asa cum traia si momentele de cumpana ale acestora. Se integra usor printre ei, cea mai mare dorinta a lui fiind sa isi faca o familie si sa se aseze la casa lui.

Acum insa era prins aici, luptandu-se cu viata de vrajitor de care incercase se sa distanteze atat de mult. Era tintuit la pamant de problemele care ii apareau si care nu-l lasau sa inainteze. Arunca o privire pe furis la fata din fata lui. Cum putea ea de exemplu sa se descurce intr-o asemea lume? Cum putea sa fie inca fericita, sa ii placa ceea ce face, cand el ar fi preferat sa nu fie vrajitor de la bun inceput?