douter de moi?

[Lexie Stryder]

• Lexie suiera surprinsa cand auzi in aer rasetul prea bine cunoscut al Katryei. Isi freca palmele una de alta, ingrijorata si observa privirea ingrijorata a Indiei. Merse dupa ea spre elevii care tocmai se intorceau, cu figuri confuze spre ele. Cele doua profesoare marira pasul, aproape alergand spre grupul de elevi.
  
  "Totusi cum se poate?" intreba Lexie, incruntandu-se inainte sa ajunga unde urechile curioase ale elevilor s-ar fi bagat. "Devoratorii nu au cum sa atace fara ca noi sa stim. Si oricum, ce er vrea Katrya de aici?" Lexie soptise ultimele cuvinte, insa stia ca nici India nu avea raspuns pentru ele.
  
  Se indrepta de spate cand ajunse in dreptul elevilor si ii coordona spre "La Trei Maturi". Strada inghetase, iar aerul devenea din ce in ce mai rece. Nu trebuia sa fii om de stiinta ca sa iti dai seama ca Dementorii erau prin preajma. Trebuiau sa se grabeasca. Viperina statea in dreapta Indiei, in fata elevilor, aruncand privir ingrijorate in spate. In mai putin de doua minute, toti erau inauntrul barului. Sincera sa fie, Lexie nu se asteptase ca acesta sa fie deschis. Adica, atunci cand Dementorii bantuiau pe afara, nu era chiar logic sa iti lasi barul deschis. Erai o tinta sigura.
  
  Totusi, inauntru nu era nimeni. Viperina arunca o vraja pe incuietoarea usii, sperand din tot sufletul ca nu mai erau si alti Devoratori in afara de Katrya prin preajma.
  "Bun, vreau sa stati linistiti sus. Eu si domnisoara Thibault vom ramane aici," spuse Lexie pe un ton ferm, si, asigurandu-se ca nu putea fi auzita, i se adresa Indiei: "Nu imi place ce se intampla aici. Crezi ca mai sunt si altii?"