Your words are the sweetest poetry

[Matt I. River]

• Cei doi viperini se ridicara de pe iarba umeda, Isabella ajutata de Matt, si se oprira cateva secunde pentru a se putea privi, mai intens poate decat au facut in multe alte dati. Ploaia incepea sa se mai linisteasca, insa acest "mic detaliu" nu ii deranja deloc. Ba mai mult, fata chiar zambi, privind pentru o clipa cerul, dupa care se intoarse catre Matt:
  
  "- Iti mai amintesti cat de mult imi placea sa fiu sarutata in ploaie ?"
  
  Baiatul zambi si el, o stranse in brate pe viperina si o saruta patimas, ca si cum ar fi fost despartiti pentru o perioada lunga de timp si aceasta era prima data cand se revedeau. Temperatura de afara era destul de scazuta, insa in imbratisarea buzelor lor se simtea mai multa caldura decat ar fi avut nevoie. Erau din noi ei, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. "- Si sper sa nu se mai intample." isi spuse baiatul in minte.
  
  Dupa ce momentul tandru lua sfarsit in cele din urma, Matt isi apropie buzele de urechea stanga a Isabellei si ii sopti:
  "- Ce-ar fi sa mergem inapoi in Biblioteca si sa scapam de cartea aceea odata pentru totdeauna ? Impreuna, asa cum ar trebui sa fie."
  
  Isabella facu ochii mari, raspunse doar din cap iar buzele i se strasera pret de o secunda, mai apoi sarutandu-l scurt, pe obraz, si proning spre castel intr-un ritm alert.