what made you stop carring ?

[Effy K. Dietrich]

• Privi pentru o ultimă dată plăcuţa de deasupra peronului, cu o oarecare melancolie în ochii de un albastru rece, îngheţat, apoi urcă în tren, exact când locomotiva vişinie se puse în mişcare. Nu se mişcă din locul în care se afla, blocând astfel coridorul destul de îngust, uitându-se parcă confuză în jur. Nici măcar nu ştia de ce o făcuse, de ce mergea la Hogwarts. Oficial nu mai era elevă acolo, nu mai avea niciun motiv pentru care s-ar întoarce. Şi totuşi nu se putea abţine. Plecase prea devreme, şi începea să regrete această decizie.
  
  În cele din urmă începu să meargă încet,abătută, fără a se deranja să-i bage în seamă pe copiii din diferiţi ani ce se tot loveau de ea. Pisica ei cenuşie o urmărea cuminte , mieunând doar atunci când cineva se nimerea s-o calce. Mai fusese de atâtea ori în acest tren, dar exact acum se simţea ca o străină, nu mai recunoştea nimic. Era într-un fel bine, căci îi aducea aminte de primele sale zile de şcoală, şi spera că astfel nici ea nu ar fi fost recunoscută. Se schimbase mult, cel puţin punct de vedere fizic, însă nu putea să rişte o eventuală întâlnire cu vechii săi prieteni şi colegi. Aşa că alese un ultim compartiment, pe jumătate gol.
  
  "Erm, este ocupat locul?" Întrebă pe un ton destul de încet, foarte rar folosit. În ziua aceea se simţea ca o şcolăriţă, şi fără să vrea se şi comporta ca una.

OOC: Sper că nu este nicio problemă dacă am scris şi eu : )