~dragons' night

[Lexie Stryder]

• Pe fata lui Lexie se zari pentru cateva minute un zambet trist atunci cand Mark ii spuse ca era bine. Si totusi, facuse vraja bine? Adica, daca i se infectase ceva pe acolo sau alte chestii medicale de care viperina habar nu avea. Si-ar fi dorit sa aiba un prieten Vindecator langa ea (chiar daca nu cunostea niciun Vindecator la ora actuala).
  
  Il simti pe Mark cum se apropie, dupa ce se ridica de pe pamant cu ajutorul barbatului care fusese cu Lexie cand ajunse varcolacul. Barbatul ii lua fata in maini si viperina nu avu de ales decat sa se uite in ochii lui. Imediat, buzele lor de atinsera si Lexie uita de orice altceva.
  
  Din nou, simti acea electricitate ciudata, si din nou nu fusese un sarut lung si plin de pasiune, cum vezi in filme sau citesti in carti. Era genul de sarut care o facea pe viperina sa se cutremure de fiecare data cand isi amintea de el.
  
  Cand Mark ii dadu drumul la fata, Lexie isi stranse mainile pe langa corp si se puse astfel incat mana barbatului sa fie pe dupa umerii ei. Isi daduse seama ca nu putea sa mearga, asa cum isi daduse seama ca nu voia ca ea sa il tarasca pana inapoi in tabar. Viperina ii zambi in timp se il lua de mana.
  "Ai face bine sa ma lasi sa te ajut daca vrei sa ajungem inapoi la iubitii nostri dragoni," spuse viperina, simtind cum fericirea pentru faptul ca scapasera de varcolac o cuprinde ciudat de brusc.