I hear your heart beat

[Artimei N. Denver]

Frica si regretul stapineau casa, iar cerneala scursa pe o masa desena uzoare. El e undeva jos, la podele, cu ochii inchisi si complet inert. Nu murise, doar cazuse in mrejele unei scorpii cu nume de D~~~ nici nu vreau sa-i mentionez numele. Avea in mina ceva, o bucata de foaie, de fapt o foaie intreaga. Citeva cuvinte au facut sa-i tresara inima si sa bata nebuneste, zgomotos, nici acum nu realizase ce a scris ea de fapt. Ii era greu sa se ridice, mereu i-a fost greu sa ridice capul in fata acelei vipere insuortabile a carui nume incepe cu D si se termina cu E. Nu stia e se intimpla cu el, nu vroia sa stie, astepta sa vina seara sa poata ajunge acolo sa o vad,a sa o auda fara a mai reciti iarasi si iarasi cuvintele scrise ingrijit, cu o caligrafie impecabila ar putea spune.

' Am nevoie de ajutorul tau. Te astept in Marea Sala la 1:00 ' Nu stia cum va ajunge acolo, dar vroia sa fie la locul acelei intilniri, nu putea sa rateze ocazia asta, daca nu o ajuta acum, nu va mai avea ocazia, o va indeparta asa cum facuse si cu celelalte, celelalte care nu i-au trezit nici o emotie pentru care nu a ridicat un pai, dar pentru ea ridicase bariera, avea sa utilizele puterile lui atit timp cit ii va trebui ei. Avea nevoie doar de un suris pentru al face fericit, iar ea putea sa-i dea mult mai mult.