always second guessing

[Ivy Thibault]

• Ivy luă în calcul toate posibilităţile. Putea sta unde era, să nu facă nimic, ceilalţi poate vor primi piatra sau poate vor fi omorâţi, iar ea nu va avea nimic. Sau putea să participe, să rişte să-i omoare pe ceilalţi, sau să ia piatra şi să primească viaţă veşnică. Prima variantă se excludea pentru că se repeta de prea multe ori cuvântul "nimic", iar viperinei nu îi plăceau nimicurile. Aşa că singura care mai putea fi pusă în acţiune era a doua variantă. Acum dacă istoria se va repeta, atunci viperina îşi va urma prietenii în mormânt. Nu mai avea să mai facă aşa ceva.
  Îşi caluclă opţiunile pentru câteva minute bune. Păru să se decidă într-un final, aşa că se uită la Kurt.
  Traversă distanţa dintre ei cu paşi mari. Se apropie de ei şi aproape că îi atinse ureche cu buzele. Îşi dădea seama că acum era mai aproape de Kurt decât fusese vreodată, însă ăsta era ultimul lucru la care se gândea.
  "Nu-mi pasă dacă eu mor. Dar dacă cumva îl laşi pe Jake, pe Lexie, pe tine însuţi sau pe oricine altcineva de care mie chiar îmi pasă, o să te ucid, Kurt."
  Se întrebă pentru câteva secunde dacă era adevărat ceea ce tocmai îi zisese. Nu ştia sigur, înclina să zică nu, însă cineva cu siguranţă va ajunge ucis.
  Se îndepărtă puţin şi îşi privi fratele drept în ochi.
  "Acum arată-mi harta aia."