change the voices in your head

[Agnes Marie Lovel]

• "Sigur ca da."
  Nu folosi un ton de genul "Dăăă, normal ca-mi place." , ba dimpotriva , sunase chiar , usor mieros. Calduros. Prietenesc.Isi sprijini obrazul in palma si stramba putin din nas gandindu-se la ce intrebari sa-i mai puna. Poate ii placea inghetata de vanilie , sau poate cea de ciocolata , dar de ce nu cea de capsuni sau fistic? Toate erau bune. Cand chelnerita sosi la masa lor , Agnes nu-si intoarse privirea spre aceasta. Prefera sa-l priveasca pe Mark cum vorbeste cu aceasta , decat sa devina o bufnita. Oricum o dureau muschii gatului. Isi desprinse piciorul de celalat , intinzandu-le putin. Era cam obosita , dar nu vroia sa lase asta sa se vada. De aceea zambea.
  "Imi place aici."
  Isi indrepta putin privirea spre fereastra. Afara se intunecase , fata de cum era cand abia intrasera. Asta insemna ori ca timpul trecuse mult mult prea repede , ori ca ei vorbisera ca niste mori hodorogite fara sa mai tina socoteala timpului.
  Ochii ei albastri ii intalnira pe ai lui verzi. Era o anomalie. Sau ceva asemanator, oricum. Ochii erau frumosi nu pentru culoarea lor ci pentru cum vedeau lucrurile. Acum ea , vedea totul roz. Probabil fiindca atmosfera aceea siropoasa si , fiindca vorbeau despre multe lucruri , iar cu fiecare cuvant in plus , totul parea altfel. Totul evolua sub ochii ei.