A hundred memories all for one person

[William Knight]

• Zambi insa nu foarte convingator. Isi baga mana in buzunar , de unde scoase o hartiuta mototolita. Era putin ingalbenita si totusi inca puteai distinge un ros pal , aproape portocaliu. Nu stia de unde are aceea , probabil ii trebuise sau o primise si uitase de ea. O abga la loc in buzunar si o privi inapoi pe fata.
  "Esti eleva , presupun. Spune-mi daca gresesc ."tacu o clipa dupa care indrazni sa deschida din nou gura."Iti place locul asta ?"Apoi isi aminti de ce venise el acolo. Fiindca afara plouase si nu suporta sa fie udat de ploaie ci doar sa o priveasca pe fereastra , din casa aceea gigantica si goala de pe Diagon.
  Isi scarpina capul ciufulind si bretonul care era acelasi mereu. In fine , acum nu-i pasa de parul acela , ci de ..de..De ce ii pasa ? Nu avea persoane dragi de care sa-i pese. Poate doar prieteni . Oameni simpli pe care-i cunoscuse in diferite locuri , cum ar fi Sf. Mungo sau Sanctuarul acela.