I hear your heart beat

[Julieta D. Thibault]

• Nu era vorba ca nu voia sa faca chestia aia, iubea aventura..dar cu el in starea aia 100% puteau fi prinsi. Probabil ca isi facea prea multe griji pentru el si nu trebuia dar asa era caracterul ei, intotdeauna isi facea griji pentru oricine. Cine o accepta o accepta cu defecte sau fara, nu avea sa se schimbe pentru nimeni si nimic in lume. Uneori se ura pe sine ca accepta prea multe sau cadea in diferite capcane din prea multe bunatate. Inghiti in sec si se uita la el analizandu-l din nou, ei bine daca nu avea sa-i spuna un plan dupa care sa se ghideze de unde avea sa stie ce sa faca sau cum sa actioneze. Ofta scurt si ajunse drept in drept cu el, auzindu-i cuvintele, zicand:
  
  - Scuza-ma ca am vrut sa fac o fapta buna, alta data n-am sa mai fiu asa amabila. Suntem intr-un conac vechi, dar nu mai conteaza acum..ne intoarcem la castel daca iti e mai bine acolo si putem sa gasim ce ne trebuie. Continua ea cu o voce seaca dar totusi blanda, nu era rea..i placea sa zica totul pe fata, ura minciuna..era singurul lucru care il putea urat la o persoana..sa minta.
  
  Simti aerul rece si mirosul acela care nu te imbia deloc sa stai in conac, dar se gandi ca poate i era mai bine baiatului acolo, dar se pare ca se inselase. O stare de agitatie i reveni in corp si incepu sa se plimbe de o parte si de alta a incaperii..analizand-o din nou. Trecusera multi ani de cand nu mai fusese aici, pratic conacul Miller este parasit si probabil si bantuit..