Be easy

[Michael Stark]

• Barbatul rase la auzul cuvintelor blondei. Poate cineva si-a pierdut secretele pe aici? Serios? Cat de prost credea ca e? Era clar ca biletul ii apartinea. Obrajii fetei luasera o tenta rosiatica si Mike chicoti in gandul lui cand o observa. Era clar ca era pusa in incurcatura si ca nu prea stia ce sa spuna ca sa se scoata din acea situatie.
  
  "Stai linistita, daca va veni acel cineva, voi pleca," spuse el, razand scurt. "Nu vreau eu, un umil slujitor sa stau in fata planurilor tale atat de importante."
  Tonul lui era glumet si putin cicalitor, insa spera ca de data asta, blondina sa nu il ea in serios. Nu voia sa o jigneasca, mai ales acum ca isi daduse seama ca era si o parte umana, care se indoia de sine insasi in ea.
  
  "Pana va veni, te-ai pricopsit cu mine," continua, vazand ca fata nu ii raspunde. Cand foaia arse, cazuse pe jos, in iarba atinsa de o bruma usoara. Flacara se stinse aproape imediat. Mike ridica din sprancene. "Asta daca bineinteles, esti de acord."