Lickety Lickety Split

[Freyja Maegan Guðríðr]

• Auzindu-i cuvintele, realiza ca aveadreptate. Nu era el, si nimeni de vina pentur comportamentul care i se arata, ci toti parintii lor, si parintii parintilor, pentru mintea ingusta pe care o avea. Aproape ca scapa din maini cartea cand ii auzi cuvintele, caci nu-s putea crede urechilor. Era primul viperin care se purta nu frumos, ci mirific cu ea. Niciodata nu i se adresase nici macar un ‚buna’, daramite un ‚te respect’.
  
  ”Bine, acum poti sa razi de mine cat vrei, am auzit prea multe. Daca vii cu ceva nou, iti dau un premiu” raspunse ea fara sa se gandeasca, cu o urma de indoiala in suflet.
  
  Sigur era un nou siretlic prin care sa fie batjocorita si sa se rada de ea. Astepta in orice moment ‚bomba’, si zgomotul veseliei rautacioase.